FOTO: Pasajele pietonale din București renovate cu milioane de lei, vandalizate și transformate în depozite de gunoaie

În anul 2012, Primăria Generală a Bucureștiului a finalizat renovarea pasajului pietonal subteran care face legătura între strada Lipscani și biserica Sfântul Gheorghe Nou. Investiția, în valoare de aproximativ două milioane de lei, a presupus instalarea unui nou sistem de iluminare, a unui sistem de monitorizare video, montarea a două ascensoare pentru persoanele cu dizabilități, amenajarea mai multor basoreliefuri reprezentând harta Imperiului Roman, harta Daciei precum și montarea a 20 de machete, turnate in ipsos, care ilustrau scene de luptă din războaiele daco-romane sculptate pe Columna lui Traian.

După doar patru ani însă, în Pasajul Latin nu se mai găsesc decât basoreliefurile împăratului Traian și regelui Decebal, ambele vandalizate. Pereții sunt plini de mâzgălituri și graffiti de la un capăt la altul, iar toate machetele și ramele luminoase au dispărut. În locul acestora, trecătorii se uită acum la gunoaie. Neoanele care luminau pasajul au dispărut cu totul, cele șase camere de supraveghere sunt fie sparte, fie acoperite cu vopsea și doar micile spot-uri din tavan mai funcționează. Din loc în loc, tencuiala de pe pereți și tavan a căzut, iar la intrarea în pasaj dinspre strada Lipscani s-a prăbușit chiar și o parte din zidărie. Lifturile pentru persoanele cu dizabilități sunt sparte, vandalizate, iar singurul lor rol mai este acum acela de a ascunde gunoaiele.

Hărțile Daciei și Imperiului Roman și toate machetele turnate în ipsos, care ilustrau războiul daco-roman, au fost date jos toamna trecută pentru a fi transpuse în materiale definitive, după ce artista Adriana Valentina Ivan a câștigat o licitație publică organizată de Primăria Capitalei. Aceasta s-a angajat ca, până în decembrie 2015, să toarne în bronz cele două hărți, să transfome în similipiatră cele 20 de machete și să le monteze la loc în Pasajul Latin. Pentru aceste operațiuni municipalitatea urma să îi achite peste un milion și jumătate de lei.

Până și camerele de supraveghere, care ar fi trebuit să monitorizeze permanent ce se întâmplă în pasaj pentru a preveni vandalizarea lucrărilor, au fost, la rândul lor distruse.

Acesta nu este, însă, singurul pasaj pietonal proaspăt-renovat care a fost lăsat de izbeliște. Și la Casa Presei, pasajele Parcul Herăstrău 1 și Parcul Herăstrău 2, reinaugurate în urmă cu un an, stârnesc repulsia trecătorilor.

Pasajul Parcul Herăstrău 1, inaugurat la mijlocul lunii iunie 2015, care face indirect legătura între Turnurile Gemene și stația de autobuz din rondul de la Casa Presei, a fost menit să îi încânte pe trecători cu zeci de fotografii de mari dimensiuni. Cele mai multe dintre ramele luminoase au fost sparte însă, iar fotografiile au dispărut cu tot cu instalația de iluminare. Unele dintre neoane au fost, de asemenea, distruse sau furate, iar mai multe cabluri de electricitate ies acum din perete, fiind acoperite doar cu o bucățică de bandă izolieră.

Aceeași situație e și la Pasajul Parcul Herăstrău 2, unde o priză, de exemplu, a rămas fără protecția de plastic, astfel încât în orice moment o persoană se poate electrocuta. La mică distanță, un alt cablu de curent ieșit din perete este izolat cu o bandă galbenă, iar capătul acestuia e pus într-o sticlă de bere. Plasele de păianjen care s-au întins de la un capăt la altul al pasajului, resturile de mâncare lăsate pe ramele luminoase și petele de vopsea de pe pereți încheagă acest tablou al dezinteresului.

Ca și în cazul Pasajului Latin din Sectorul 3, ambele pasaje pietonale de la Parcul Herăstrău, din Sectorul 1 al Bucureștiului, au sisteme de monitorizare video, care, teoretic, ar trebui să le permită autorităților să sesizeze imediat o tentativă de vandalizare a acestora. Dar municipalitatea nu a precizat, până la momentul transmiterii știrii, care sunt instituțiile desemnate să monitorizeze imaginile filmate de aceste camere.

Într-un răspuns transmis MEDIAFAX de reprezentanții Primăriei Generale a Bucureștiului se arată că ,,Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic (n.r. din subordinea Primăriei Generale a Bucureștiului) nu are în administrare niciunul dintre cele trei pasaje, ci doar organizează expoziții permanente sau temporare pe spațiile create în aceste locații, iar paza acestor pasaje trebuie asigurată prin grija administratorilor și a Poliției Locale”.

În replică, reprezentanții Primăriei Sectorului 1 nu își asumă responsabilitatea întreținerii pasajelor Parcul Herăstrău 1 și Parcul Herăstrău 2 și susțin că ,,cele două pasaje se află în administrarea Primăriei Muncipiului București”.

În ceea ce privește întreținerea Pasajului Latin, Primăria Sectorului 3 nu a prezentat, până la momentul transmiterii acestei știri, o poziție oficială, reprezentanții autorității locale precizând doar că sistemul de supraveghere video din interiorul pasajului nu se află în administrarea și monitorizarea primăriei sau a Poliției Locale a Sectorului.

Starea avansată de degradare a acestor pasaje pietonale ar putea însă influența inclusiv candidatura Bucureștiului la titlul de Capitală Culturală Europeană, din anul 2021.

,,În momentul acesta nu riscăm să fim descalificați pentru că juriul care va veni la București pe 15 septembrie va analiza viabilitatea celor 75 de proiecte de remenajare culturală a Capitalei pe care ne-am angajat să le realizăm până în 2021. Faptul că acum există niște pasaje care nu arată cum ar trebui nu înseamnă o descalificare a Bucureștiului. Dar, sigur că juriul când va veni, va observa și lucrurile astea”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Magda Bucur, coordonator PR al ARCUB.

Mai mulți consilieri din cadrul Consiliul General al Municipiului București (CGMB) au anunțat că la următoarea ședință vor formula o interpelare prin care să ceară Primarului General al Capitalei și instituțiilor din subordine să explice de ce au fost lăsate să se degradeze aceste pasaje în care municipalitatea a investit, din banii bucureștenilor, milioane de lei.